🏥 Monitorul SAS (Sănătății și Asistenței Sociale): 4 - 10 oct
Monitorul SAS este o inițiativă a Federației SANITAS din România.
⏰ Timp de citire: 7 - 8 minute
Din Monitorul Oficial
🟥 foarte important 🟧 important
🟨 relativ important ⬜️ tehnic/neimportant
🟧 Ordin MS 5.028/2024 ce lărgește grupul către care se pot prescrie, elibera și deconta medicamente imunologice, adică în mare parte vaccinuri.
🟨 Hotărâre Colegiul Fizioterapeuților 127/2024:
Anterior trebuia plătită o taxă atunci când publicai un material de specialitate (300 lei), dar și pentru elaborarea de proiecte științifice (200 lei). Acestea au fost acum eliminate.
Până acum suspendarea calității de membru din Colegiu se făcea pe o perioadă determinată. Ce însemna determinat? Nu este specificat. Astăzi au voie maximum 5 ani.
⬜️ Ordin MS 4.966/2024 ce adaugă anumite medicamente și modifică prețul maximal. Ca de obicei se întâmplă săptămânal, doar un detaliu tehnic.
⬜️ Ordin CNAS 1.630/2024 ce aprobă formularul 112. Formularul 112 privește obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența salariaților. Se aprobă anual, se modifică în funcție de modificările Codului Fiscal.
🙅♂️ OAMGMAMR, Colegiul Psihologilor, Colegiul Medicilor Stomatologi, Colegiul Farmaciștilor - 0 nouțăți.
Despre rezidențiat
S-au publicat listele cu posturile & locurile disponibile în sistem. Posturile vizează un CIM pe perioadă nedeterminată cu o unitate medicală unde medicii rezidenți vor profesa după promovarea examenului. Locurile oferă libertatea de-a alege ulterior unde să meargă.
Față de anul trecut sunt mai puține posturi: 237 vs 365.
La medicină generală numărul locurilor a crescut de la 3.965 la 4.082. Carol Davila va atrage cu 113 mai multe locuri, în timp ce Cluj pierde 61, iar Arad 46.
În continuare medicina de familie rămâne specialitatea cu cele mai multe locuri - 558. Următoarea cea mai numeroasă specialitate este ATI cu 215 de locuri. Creșterile cele mai semnificative sunt la pediatrie unde s-au adăugat 38 de posturi față de anul trecut și ATI unde sunt 37 în plus.
În ciuda unei nevoi acute de medici de familie și a unor promisiuni în spațiul public de-a avea 800 de absolvenți în fiecare an, în 2024 avem cu 85 mai puține locuri la această specializare. Cum își explică Prim-ministrul această scădere?
În urma analizelor, aproximativ 4.000 de medici de familie ar ieși la pensie în următorii 5 ani. Dacă numărul de 558 se menține constant, este nevoie de aproximativ 7,2 ani pentru a acoperi deficitul.
În afară de cele 558 de locuri, doar 1 post a fost scos pentru medicină de familie.
Numărul medicilor de familie a scăzut treptat din 2010 de la aproximativ 15.000 până la 12.000. În aceeași perioadă restul medicilor (cu excepția stomatologiei) a crescut de la 38.000 la 60.000.
Raportul dintre medicii de familie și populația rezidentă s-a menținut aproape constant în ultima perioadă: 1 medic de familie la 1.500 de persoane rezidente în România. Raportul arată doar numărul acestora, nu și vârsta, capacitatea de practică sau distribuția județeană.
Promisiunea de-a crește numărul absolvenților de medicină de familie vine pe fondul penuriei acestora din rural sau urbanul mic. 328 de localități funcționează fără medici de familie.
Doar că promisiunea a rămas pe hârtie, iar cifra de 800 pare un ideal distant.
Comisia de Sănătate & Familie - CDEP
În Camera Deputaților și Senat există comisii - loc în care se pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen. Pe scurt: o propunere legislativă trece prin mai multe mâini, iar comisiile au rolul de-a da un raport, de-a aviza și de a-și spune punctul de vedere.
La Comisia de la CDEP au fost patru inițiative legislative pe ordinea de zi, două pentru raport (oferit) și două pentru aviz (neoferit).
Mai jos prezentăm cele două proiecte de lege care au primit raport de respingere:
Mai multe cuvinte în legea sănătății?
PLx 153/2024 (inițiatori: AUR) propune modificarea Legii 95/2006 privind reforma sănătății. Modificările, precum arată și avizele comisiilor, sunt superflue. De exemplu:
Forma inițială | Forma propusă |
|---|---|
Art. 49 Elaborarea programelor naționale de sănătate are la bază următoarele obiective:a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia națională de sănătate a Ministerului Sănătății; | Elaborarea programelor naționale de sănătate are la bază următoarele obiective:a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în vederea scăderii ratelor mortalității și morbității general evitabile, în conformitate cu Strategia națională de sănătate a Ministerului Sănătății; |
Strategia națională pentru Sănătate 2023 - 2030 atrage atenția asupra nevoii de scădere a numărului de decese prevenibile sau tratabile. Mențiunea adițională în lege nu aduce o putere în plus, atât timp cât cuvintele rămân doar pe foaie, iar implementarea programelor este deficitară.
Dincolo de motivul superflu, probabil că sunt și rațiuni politice la mijloc pentru avizul negativ, dar și pentru respingerea de către Senat. Ce este important este totuși accentul PLx asupra nevoii programelor de screening și prevenție, mai ales în cazul cancerului.
Guvernul a spus că programele de screening se desfășoară, doar că prin acest răspuns, practic și-a pus mâna singur la ochi și-a ignorat problema. Screening-ul pentru cancerul de sân a crescut doar de la 0,2% la 9% în România în ultimii ani (conform notei de fundamentare).
Programele pentru prevenția cancerului rămân existente doar pe hârtie în timp ce pacienții ajung la privat. Față de anul trecut, spitalul privat Ovidiu Clinical Hospital din Constanța a înregistrat o creștere a activității cu 40% pe oncologie.
Există în strategii, există și în lege programe naționale de sănătate care pot fi implementate, iar recent avem și în zona de paliație (OUG 106/2024). Cu vorbele stăm bine, problema e la implementare.
Putem să alegem în Sănătate?
Prin PLx 186/2024 parlamentarii USR doresc introducerea posibilității de-a renunța la asigurarea de stat în favoarea uneia private. Omul să decidă, doar că decizia unora de-a renunța la plata de 10% către stat ar duce la servicii mai slabe pentru restul populației.
Practic, fiecare dintre noi să decidem cui direcționăm banii. Ce nu menționează inițiativa legislativă este că privatul este abonat la banii statului și fără acces la CNAS nu ar putea supraviețui.
Privatul trăiește astăzi din absența statului în anumite părți ale sănătății. Acele specialități care nu se regăsesc la stat deloc sau într-o proporție redusă ajung la privat. Privatul contractează mai scump, iar apoi statul trebuie să plătească pentru servicii. Cu siguranță că și cetățenii plătesc din buzunar în anumite cazuri, dar statul se asigură că banii se duc în buzunarele privatului.
În Sănătate competiția nu este ca la piață: sunt puține companii pe piață, costul de intrare pe piață este mare, iar competiția adesea se face pe servicii “ușoare“, cu risc mai puțin precum ar fi dermatologie, recoltare analize. În această situație ajungerea la un preț mic prin competiție nu este posibilă.
🤔 Mai multe despre privatizare în următoarele săptămâni!
Comisia de Sănătate - Senat
La Comisia de la Senat a fost mai liniște. O inițiativă legislativă pentru a aproba o ordonanță de urgență referitoare la fondurile europene și două proiecte de legi referitoare la acordul dintre România și Crucea Roșie.
Alte știri
[G4Media] Nelu Tătaru, Ministrul al Sănătății în perioada pandemiei și actualul Președinte al Comisiei de Sănătate din CDEP este anchetat de DNA pentru luare de mită de la cel puțin 100 de pacienți.
📧 Ne vedem săptămâna viitoare! 😢 Dacă doriți să vă dezabonați, o puteți face apăsând aici.