🏥 Monitorul SAS 2025 - 008: OUG pe furiș
❗️Monitorul SAS (Sănătății și Asistenței Sociale) este o inițiativă a Federației SANITAS din România. ⏰ Timp de citire: 5 - 6 minute.
Noutăți în Monitorul Oficial ⭐️
🟥 foarte important 🟧 important 🟨 relativ important ⬜️ tehnic/neimportant
Guvernul România
🟥 Conform titlului, OUG 9/2025 are de-a face cu distribuția și transportul gazelor. Cumva, printr-o “minune”, în acest OUG a ajuns și un articol referitor la personalul plătit din fonduri publice.
Mai sus vedem titlul, exact așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial și cum se regăsește și pe site-ul Ministerului Justiției. Nicio referință la bugetari, ci doar la gaze.
Ce efecte produce acest OUG? Celor cărora le-a fost emisă decizia de pensionare le vor înceta de drept raporturile de muncă.
Ce nu face? Nu interzice cumulul salariului cu pensia. Oamenii se pot reangaja înapoi.
Art. IV din OUG 5/2005 introduce în Legea 153/2017 următoarele: “Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei.”
Dar cum ne afectează mai exact? Dacă sunt lucrător în Sănătate și sunt pensionar, raportul de muncă va înceta de drept.
Unde sunt problemele? În Asistență Socială, precum ar fi cazul DGASPC-urilor, unde salariile mici nu au atras forță nouă de muncă. Oamenii au rămas aceeași în funcție. S-au pensionat și au continuat să lucreze.
Probleme majore vor fi și la nivelul spitalelor orășenești din urbanul mic unde atracția de cadre medicale a fost deficitară. Există riscuri ca întregi secții să nu mai funcționeze din cauză că medicii care le coordonau nu vor mai avea raport de muncă.
Problemele sunt și la nivelul management-ului defectuos care fie a eșuat în recrutarea de personal nou, fie a ținut posturile blocate și nu le-a scos la concurs.
Dar cu transparența? Degeaba vorbim de transparență decizională, dacă OUG-ul care lovește direct în bugetari nu are inclus în nume nici măcar o referință la aceștia.
Dar, dar.. la scurt timp s-a renunțat la OUG. Guvernul a venit cu o altă ordonanță de urgență care prorogă măsurile anterioare.
Deci: raportul de muncă nu va mai înceta de drept atunci când este emisă decizia de pensionare.
Și mai și: prevederile din OUG trenuleț prin care se blocau angajările:
Prin derogare de la prevederile art. VII alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 […] autoritățile și instituțiile publice organizează concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacantate și/sau vacantabile ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (10) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Ministerul Sănătății
🟥 Se aprobă protocolul național privind tratamentul pacienților cu AVC.
Exista până acum un astfel de protocol? Da, ultima variantă fiind cea din 2019.
De ce este important?
Față de varianta anterioară, protocolul naţional de practică medicală transmis prin adresa nr. DGAM 394/03.02.2025 și propus spre aprobare conducerii instituției, se aliniază recomandărilor din ghidurile medicale actuale și permite tratarea unui număr mai mare de pacienți prin extinderea indicațiilor terapeutice respectiv tratarea trombolizei și trombectomiei, includerea unor pacienți la care AVC este constatat la trezirea din somn. - Ministerul Sănătății
Cât de afectați sunt românii de AVC? Anual peste 50.000 de persoane suferă un AVC.
Este de ajuns să avem un protocol? Nu. Pentru a crește șansa de reușită a tratamentului, dar și a unei recuperări adecvate se recomandă tromboliza - injectarea unei substanțe pentru a dizolva cheagul.
Iar în România? Rata națională de tromboliză este de aproape 5% în timp ce ținta europeană este de aproape 15%.
Colegiul Fizioterapeuților
⬜️ Se aprobă modelul de hotărâre de parafă pentru fizioterapeuți.
CNAS
⬜️ Se actualizează modelul de calcul și lista de medicamente decontate în cadrul programelor naționale de sănătate.
Ce sunt programele naționale? Programe ale MS-ului pentru a trata afecțiuni specifice cu impact major asupra calității vieții pacienților și asupra costurilor sistemului de sănătate. Ex: diabetul.
Finanțarea Sănătății 💸
Recent Academia de Studii Economice a publicat studiul Transparența banilor din sistemul medical românesc. Studiul este sponsorizat de rețeaua privată de sănătate Regina Maria.
Sistemul sanitar este sub-finanțat, mult sub media UE chiar dacă în ultimii ani s-au înregistrat îmbunătățiri. Cea mai mare parte din bani vin din asigurările medicale obligatorii (CASS) în procent de 42,7%.
Poate spre surprinderea multora a doua sursă de finanțarea sunt cheltuieli din buzunar (out of pocket) în procent de 30,1%, iar de-abia apoi vin cele de la bugetul de stat în valoare de 20,5%.
Asigurările private și abonamentele asigură aproximativ 1,5% din totalul cheltuielilor - aproape nimic.
În jur de 68% sunt cheltuieli publice, iar la buget se mai adaugă și acel 4,5% din taxele clawback - taxa pe medicamente.
Șocant este procentul de 30,1% din totalul finanțării care vine din buzunarul persoanelor (atât asigurați, cât și neasigurați). Pentru a simplifica argumentul, dacă am presupune că un asigurat cheltuie 1 leu în CASS, mai dă pe lângă aceștia și 70 de bani. O sumă modică, dar dacă înmulțim cu 1000 atunci:
Un asigurat contribuie cu 1.000 lei la CASS.
Și mai dă și 700 de lei în plus.
Dacă această situație se repetă lunar, un asigurat ajunge să contribuie cu 12.000 lei la CASS și să dea sistemului din buzunarul propriu 8.400 lei.
Calculele sunt simplificate, dar cifrele sunt alarmante. Prima întrebare rămâne: de ce mai contribui dacă tot ajung să plătesc din buzunar?
Întrebarea mai adecvată ar fi: pe ce contribui și cum putem să le aducem în pachetul decontat? Cele mai mari cheltuieli sunt tratamentul dentar care este privatizat aproape în totalitate, dar și paliația (raportul dintre facilitățile oferite de privat și stat fiind de aproximativ. 3:1).
Situația de mai sus arată un caz alarmant:
Nu sunt îndeajuns de mulți bani, iar asigurații trebuie să mai contribuie în plus pentru servicii pentru care ar trebui teoretic să fie asigurați.
Serviciile publice nu sunt îndeajuns de bine dezvoltate, astfel încât chiar dacă se decontează, nu există acces. Dacă îți poți deconta scoaterea unei măsele de minte, dar la tine în zonă nu sunt dentiști care lucrează cu casa, ce faci?
În transparență la MS 💥
Nimic nou față de săptămâna trecută.
Comisia de Sănătate - CDEP 🤷
În data 11 martie Comisia s-a întâlnit și a discutat în mare parte propuneri legislative și proiecte de legi vechi de 7 ani.
Cum adică? Nu există limită de timp. Noile legi trebuie să treacă prin comisii, iar acolo rămân blocate “în sertare“.
De ce ar rămâne blocate în sertare? Tehnică de “negociere” prin care blochezi inițiativele partidelor din opoziție.
Dar și.. atunci când o propunere legislativă precum ar fi cea pentru protecția persoanelor cu boală celiacă nu respectă nicio normă de scriere legislativă.
S-a discutat ceva și din 2025: Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale.